Dureri ale sufletului..

Presimt, un lucru..
Presimt ca ar trebui sa plec...ca misiunea mea s-a incheiat...aici..pe acest Pamant.
Simt, ca si cum as avea putin timp la dispozitie sa aranjez unele lucruri inainte de plecare...sa las totul in ordine..sa las totul aranjat ...ca persoanele care ma inconjoara sa nu mai aiba treaba cu anumite probleme nerezolvate..si ar trebui sa ma gandesc la toate..
Am inceput sa imi fac ordine in dulap..si marea mea problema este ca am foarte multe hainute pe care nu le port,,,asa ca am pus in cateva sacose hainutele pe care cred eu ca le-ar putea purta alte persoane..
Apoi trebuie sa imi gasesc un notar ...sa las scris sa mi se doneze organele ..tot ce e de folos in alte parti sa fie folosite...
E sumbru ce scriu...dar nu trebuie sa plang...nu trebuie sa ma sperie moartea...
De unde vin, a fost infernul ...Acum e doar o trecere...un culoar care duce spre Ceruri.. .
Trebuie sa fiu curajoasa..trebuie sa ma rog, sa tin putin post pentru cei aproape mie..caci as vrea sa ii las in siguranta...sa fie protejati, incurajati, sa fie iubiti si alintati de Dumnezeu..
Apoi, stiu si trebuie sa recunosc ca nu sunt tocmai sanatoasa...
Pe langa ulcerul pe care-l suspectez, mi s-au adaugat nijte dureri insuportabile de ochi..am avut spre exemplu, ieri, cand jumatate din zi nu puteam sa imi tin ochii deschisi..am incercat..comprese calde cu ceai de silur...am incercat sa nu fiu suparata...observ ca mai tare ma dor cand sunt supusa sub un stres foarte mare...si nici azi nu am fost stralucita...
Operatia...nu stiu daca va fi cu final happy end...
Pana atunci..trebuie sa rezolv problemele ...trebuie sa las ordonat si curat dupa mine..ca nimeni sa nu aiba de suferit dupa ce plec...
Nu mi-ar asculta nimeni aceste ganduri..deci nu le spun cu voce tare..caci si de as da de inteles ce gnaduri ma abat..nu mi-ar da nimeni crezare..
Si eu, de as auzi asemenea insinuari, clar as schimba discutia, si as incuraja persoana..
Nimeni nu ma poate ambitiona mai mult decat cum o fac eu...
Pofta de viata ...am..si n-am ..
Am fost foarte multi ani in depresie...
Dar aici nu e vorba de depresie...si nici de greutati..
E vorba de un presentiment...
Ce va urma de acum...va fi un chin din punct de vedere a sanatatii...ce mai conteaza...voi face fata, oricum ar fi...caci nimic nu e mai frumos decat mangaierea Lui Dumnezeu..
Plang..in linistea serii..aud doar cateva picaturi de ploaie batand in geam..si in rest ..sunt doar eu, si cuvintele de rugaciune rostite in gand...
Si fac diferenta intre depresie si alte manifestari clinice...
Privesc ca un sfarsit de drum..linistita, pasnica.. nu am nici un gand sinucigas..nu am nici alte ganduri pesimiste..din contra ..e limpede ca buna ziua...si daca va fi asa cum presimt..atunci fie ca-n toate sa fie voia Domnului.
Durerile sufletului meu....sunt suferintele altora ...si as vrea sa pot ajuta pe toti ...am sa incerc, totul..cum pot si din ce pot, dau mai departe..Asta promit solemn !!
Doamne, asculta-ne rugaciunile noastre.