duminică, 17 aprilie 2011

Scrisoara 2

     
                    Mă apropii cu paşi înceţi, dar siguri de hotarul anului '05 pe care sper să îl trec cu bine şi intrând cu   mari speranţe în cel ce vine. 
Aştept cu mari speranţe cele 300 şi ceva de zile, care cu ajutorul lui Sf. Dumnezeu vor fi mai frumoase, mai senine, mai liniştite.
        Ce a fost pentru mine 2005?
        Dezastru!!!!!!!!!
Cea mai frumoasă şi mulţumitoare realizare a acestui an, cea mai ferice pentru mine, este că m-am întâlnit des, cu a mea copilă Ileana, cu cea mai dragă fiinţă care există în acest moment, cu care mă pot înţelege atât ca tată-copil, cât şi ca prieten. 
 Mă bucură faptul când mă anunţă că e în stare să primească prin muncă cinstită câte un 10 la şcoală.    
Mă bucură faptul că nu gândeşte pesimist. Mă bucură faptul că ştie să zâmbească şi câteodată să şi explodeze în râs. 
Fetiţa mea a fost mângâierea acestui an nefast pentru mine 2005. Îi mulţumesc!
                     " LA MULŢI ANI" draga mea copilă.
                                                Cu drag al tău tată,
                                                        Ucu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu