Peste ani..

- Peste ce femeie ai dat? Unde ţi-a fost mintea? Unde ţi-a fost sufletul?

 Te-a folosit!!!!!!!!!!! Te-a folosit, ca să scape de părinţii ei!!! Nu te-a iubit.

 ..Te-am urît atâţia ani..prin ce Iad ai trecut, doar acuma văd.

 - Mă îngrozesc. Iartă-mă că nu am ştiut, iartă-mă pentru neştiinţa mea.

E prea târziu.. multe au trecut, dar tu nu mai eşti. 

 - Ştiu, e prea târziu.

Iartă-mă, te implor. 

N-am ştiut câtă dragoste mi-ai purtat, n-am ştiut că aş fi putut schimba ceva, doar să nu mai trăieşti în acel Iad.

Iartă-mă tată, că nu am fost vrednică de iubirea ta.

..Nu mai pot face nimic..nimic.

- E prea dureros să ştiu că n-ai să mai revii, că tot ce aveam mai bun în viaţa asta nu mai e.

Tu m-ai învăţat să pun pe primul loc sentimentele, si apoi restul. Tu m-ai învăţat cum arată o dragoste părintească, pentru că nu te-ai ferit nici o clipă să îmi areţi sentimentele tale de părinte. 

..Îmi doream atât de mult să fi mândru de mine, să mă lauzi că sunt cuminte.

Mi-e atât de dor de tine.

Vreau să mă cerţi, că n-am fost ascultătoare.

Apoi să mă ţi în braţe

 şi să îmi spui că: va trece totul, şi că voi ştii pe viitor să nu greşesc. 

Să mă săruţi pe frunte, cum o făceai de atâtea ori când soseai acasă. 

" Ai încredere în Dumnezeu" asta mi-ai spus ultima oară.

Mi-e dor să îmi mai spui acest lucru. Nu mi-ai văzut lacrimile, n-am dat voie să ştii cât de iubită mă simţeam atunci când îmi spuneai " copila mea".

Dar de ce n-am dat voie? de ce... De ce nu ţi-am spus niciodată că TE IUBESC, TATI..