A trecut deja o săptămână, şi eu încă nu am ghicit cum să mă relaxez mai mult.
Uhhh, şi acum nu fac nimic. Nimic, în afara faptului că mă uit pe AXN la un film poliţist.
Ieri, am ieşit cu fetele la o poveste. Am cheltuit 20,00 de lei. Destul de mulţi. O după amiază răcoroasă, şi ploaia de curând se oprise, lăsând în urmă aer proaspăt, mireasma plăcută a vântului ce bătea blând pe lângă trupurile noastre şi jucându-se cu şuviţele părului nostru.
Am povestit mult, am mâncat multă îngheţată, şi am stat mult pe băncile umede şi reci. Am râs mult. Şi ne-am plâns de joburile noastre. Şi ne râdeam de un băieţel ce venea din 4 în 4 minute cerând ţigară. Săracu, nu ştia că noi nu ne ocupăm cu aşa ceva, cel puţin două dintre noi. -eram 3 fete, şi doar una dintre noi fuma.-La un moment dat, a fraierit-o pe una de la altă masă care i-a dat o ţigară. Reacţia băiatului, a fost de genu:
Yeeeeaaaaaaaah, I'm smoke. Ihhuuuuuuu.
Apoi, după câteva plimbări am aprins şi eu o ţigară. Aşa de poftă. De anul trecut de prin martie sau aprilie nu am mai fumat. Dapoi, şi atunci o ţigară. Nici nu ştiu cum trebe să fumez ca lumea.Ce să fac, n-am experienţă în domeniu
Şi cînd se înnoptase, ne-am cărat toate acasă, că ne-am gândit la săptămâna ce va urma...Una stresantă, şi foarte aglomerantă.
M-am gândit. În aceste două săptămâni fără prietenu, sunt destul de expusă la ispite şi la felurite de greşeli pe care le-aş putea face dacă nu sunt atentă. Şi mi-e frică să nu greşesc. Mi-e frică să nu devin slabă.
În privinţa foştilor mei colegi de servici...nu îmi fac griji. N-am timp de ei.
Am hotărât să mă implic mai mult în serviciul meu. Şi să nu mai conteze nimic. Decât locul meu de muncă şi pisica. Şi relaxarea. Şi, bine, fie şi prietenu.
Mă aşteaptă o săptămână destul de stresantă. Mâine vreau să plătesc nijte facturi. Prin urmare voi umbla din stânga-n dreapta să aflu pe unde se plăteşte fiecare factură în parte. Asta pentru că până acum nu eu plăteam facturile ci prietenu. Bine, eu dădeam banii, dar prietenu ştia unde să plătească.
Apoi trebuie să o duc pe Doly la veterinar pentru antiparazitare. Şi apoi mai trebe să ajung şi eu la servici.
Şi sunt singură. Mai singură decât cucul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu