A mai trecut o saptamana intreaga. Nu-mi vine sa cred ce repede trece timpul.
Azi e luni, maine e deja joi, si apoi vineri si te trezesti ca iar e weekend.
Eu, am avut o saptamana destul de plictisitoare. In sensul ca la servici mai mult am citit, am invatat, si am vorbit la telefon, apoi asa din cand in cand am mai servit cate-un client. Ma bucur enorm ca am invatat sa ma descurc deja singura si sa dau corect ceea ce ii trebe la client. Nu e foarte greu, dar atunci cand ma implic si imi place, devine putin mai usor. Si sentimentul de dupa servirea clientului e atat de profunda, e una satisfacatoare si intr-un fel ma implineste acest lucru. Si cred ca nu am sa gasesc un job care sa ma defineasca atat de bine, ca aceasta, de asistent de farmacie. E drept ca intodeauna am facut tot ce am vrut in aceasta viata, cu toate ca mama, si toti cei care ma cunosteau erau impotriva mea. Si ce faceam? Imi traiam doar viata. Si mi-o traiesc. Si ca rezultat, acum toti se mandresc, inclusiv mama, care, bine stiu, ca nu ii convenea nimic din tot ce faceam. Nici daca stateam in casa si ma uitam la tv, nici daca stateam in camin, nici daca am mers la un liceu la care ea nu vroia sa ma duc, nici daca aveam un prieten, nici daca impreuna cu prietenu mergeam in calatorie, nimic. Ma gandeam la un moment dat cum trebuie sa fiu, incat sa ii fiu pe plac. Si credeti-ma, raspunsul nici in ziua de azi nu l-am aflat. Si am zis, pana ce voi afla raspunsul, am sa fac cum cred ca e mai bine. Si asa am facut. Si uite rezultatul. Ca ii creste zeama cand a auzit ca lucrez la farmacie. Bine i-ar fi prins daca i-as fi zis: " na mama, asta datorita mie am ajuns asa, nu datorita tie." Nu-s orgolioasa, si nici egoista, insa unele reactii si fapte duc la asemenea concluzie.
Numai ca, am invatat sa ma descurc si sa ies din orice fel de situatie.
Acum e bine. Si saptamana asta a fost bine. Luasem avansul in aceasta saptamana. Si ma gandeam ce sa fac cu el. Ar trebui sa iau cateva maieuri si cateva perechi de colanti. Asta pentru ca vreau sa ma duc sa alerg, sau poate ma voi duce la o sala de sport ca e aproape de mine. Insa mai intai vreau sa vad ce scoruri superbe au. Daca is costuri pompoase, mai bine prefer sa alerg. Asta cand am chef. As alege sala pentru ca atunci stiu clar ca dau nijte bani, si daca nu ma duc pierd banii si pierd si timpul te mai miri cu ce chestii. As avea asa un orar. Ehh, cu alergatul as lasa de pe o zi pe alta. Si asa nicicand nu as mai ajunge sa alerg.
Dar e mai discutabila treaba.
Apoi, maine trebuie sa imi fac abonamentul. Si aici e discutabil. Pentru ca pana acum am avut pe doua linii, si era destul de scump. Ma gandesc ca trebuie sa imi fac numai pe o linie, ca in aceste luni de vara as economisi costul unui abonament pe doua linii, si asa as mai salva din toamna ce vine. Si pana maine trebe sa ma hotarasc. Caci, nu stau asa aproape de statia in care opreste autobusul cu numarul 25. Pentru inceput as incerca sa circul doar cu autobusul asta. Apoi, daca ma voi descurca am sa fac si luna viitoare. Si pentru celelalte luni de vara.
Apoi, in viitorul destul de apropiat trebuie sa imi inchei situatia la scoala. Uff, pot sa numar pe degete de cate ori am fost anul asta la scoala. Nu's de vina ca dragul meu sef m-a pus numai de dupa masa.
Ma mai gandesc la cearta pe care am avut-o ieri cu prietenu meu. Asa ca persoana e super ok. Si gandirea lui imi place, si totul imi place la el. In afara de cateva chestii. I-am descoperit un defect. Defapt nu e tocmai un defect. Este o chestie in care nu ne intelegem. Si sper sa nu afecteze relatia noastra.
O chestie pe care v-am spus-o e fotbalul. Bine, asta n-ar fi mare stres, ca am gasit cu ce sa ma ocup in acest timp. Lui ii place sa ma tina in brate, iar in acelasi timp sa se uite la meci. Cu toate ca stie ce mult simpatizez eu meciurile de fotbal. Antidotul meu, adica solutia la problema mea, caci se dovedise a fi la mine problema, solutia este sa stau si sa citesc in timp ce el e la fotbal. Sau stau pe skype si vorbesc cu prietena mea, asta cand o mai apuc din ani in Pasti pe skype.
Ori o alta chestie pe care i-am observat-o este ca e nepasator la treburile gospodaresti. Nu am nici o pretentie de la el, fiindca nu stam impreuna. Dar, nu suport faptul ca eu toata ziua fac mancare si curetenie, iar el sta la televizor, sub pretextul ca intr-un apartament nu este treaba de barbat. Si in plus merg si la servici. Nu e grea munca de casnica, dar efectiv nu imi place sa il vad stand, ca nu vine nici de la servici, si nu face nimic nici la mine si nici acasa la el. E prea rasfatat. Acum nu l-oi pune sa imi curete aragazul, caci clar e munca de femeie. Dar cu aspiratorul poate sa dea. I-am zis ca, la cate fete cunosc si au prieteni, ei nu se plang o clipa ca trebuie sa faca un pic de ordine prin casa si li se pare firesc sa isi ajute partenera in timpul treburilor gospodaresti. De ce nu poate fi si el asa?
Si pe tema asta ne-am contrazis mai bine de doua ore. Si la sfarsit m-am enervat foarte tare, incat au iesit cativa lacrimi, dar fara voie. El crede ca am acest lucru ca motiv de despartire, dar este o chestie care in timp se poate indrepta. Daca el vrea asa, am sa ii gasesc lucruri de facut la nivel de barbat numai sa nu il vad stand. Sau, mai bine, cu impotrivirea asta, ma incurajeaza pe mine sa imi strang banuti pentru o casa, cu putina gradina. Atunci sa il vad, ma pune pe mine la taiat lemne pentru foc? De ar face asta clar ca i-as da papucii in secunda urmatoare.
La urma urmei ne-am impacat. Insa lucrurile nu raman asa. Voi avea rabdare cu el, in timp va vedea el ca e necesar si interventia lui, oricat de mica ar fi. Si voi contribui sa fie nevoie de interventia lui.
Ca oameni, femeile si barbatii sunt egali. Insa clar ca la mentalitate, si la personalitate, barbatul nu va putea fi nicicand ca o femeie de sensibila, si femeia nu va putea nicicand sa fie asa brutala in anumite chestii ca un barbat. Barbatii, sunt realisti, iar femeile mai visatoare, iubitoare si grijulii.
Cu toate ca, pe umerii femeii, cade si ingrijitul gospodariei, si ingrijitul copiilor, si ingrijitul sotului, si sa isi pastreze locul de munca, sunt de parere ca si barbatul ar trebui sa contribui atat la ingrijitul gospodariei, chiar daca se sta intr-o garsoniera, cat si la ingrijitul copiilor. Si nu sa se traga pe fund ca vai ca nu e nimic la nivelul lui de barbat. Offf, cateodata orgoliul lor ii orbesc atat de tare, incat nu vad ca si ei sunt oameni, si si ei au nevoie sa fie intelesi si ajutati, la fel ca femeia.
Azi apele au fost linistite si calme. S-a dus la amiaza acasa, iar eu m-am tot invartit prin casa, ba citind o carte imprumutata, ba ma mai uitam cine imi scrie pe tagged. Si apoi am sunat fetele, ca nu am mai avut stare. Sa vad daca ne vedem azi sau nu. Ca circula asa o vorba de joi incoace ca am putea iesi. Si am zis sa vad ce se intampla pana la urma. Clar ca rezultatul " cercetarii" a fost una pozitiva, incat ne-am hotarat sa ne vedem dupa sase. Intre timp facusem baie. M-am aranjat putin. Si am plecat.
Ne-am vazut pana la urma undeva la jumatatea drumului toate. Grupul nostru s-a marit. Caci avem o colega noua. E super ok. Si e balanta si ea, ca mine de altfel. Si am descoperit puncte comune. Si nu e fitoasa, asa ca bine a venit in grup. Haha. Grupul nostru era formata din 4 fete. Colega si cu mine, care lucram impreuna, si inca doua fete care lucrau la un moment dat impreuna dar la alta farmacie. Intamplarea a facut ca eu si una din fete sa mergem la aceeasi farmacie in proba. Unde celelalte doua deja erau angajate. Si intre timp seful mai deschisese doua farmacii, iar cea intaia farmacie a inchis-o ca apoi acum s-o redeschida. Si asa ne-am impartit. Una experimentata cu una neexperimentata intr-un loc, iar celelalte doua in alt loc. Dar, mereu ieseam impreuna. Si doar noi patru. Eu si colega cu care am inceput sa lucram am ramas sa lucram mai departe in aceeasi farmacie, insa celelalte doua au ales sa mearga la alte farmacii. Si asa a ramas un loc liber. Iar asa ne-am facut o noua membra a grupului. Pana acum nu s-a intamplat sa iesim toate cinci, dar cum adesea spun, zilele nu-s batute-n cuie.
Azi am zis sa iesim doar trei. Colega si cu mine, si cea noua. Intr-o plimbare am ajuns la Taverna. Un loc superb, dar totodata scump. Nu am stiut preturile, caci eram pentru prima oara venita acolo. De data asta bausem ceva cockteil cu alcohol, si o pizza. De stiam ca e asa mare, nu o comandasem. Am ras, am glumit, si am mancat si am baut. Si am povestit amintiri de cand eram bighidi, si am povestit despre tigari, ca cel mai bine e sa le lase. Si am si gasit solutia. Le sechestrez la mine, si le iau cardurile, si telefoanele, si si banii, ii las numa abonamentul de calatorie. Bineinteles ca am ras toate. Si ca in America sunt foarte stricti in ceea ce priveste fumatul. Si ca o concluzie a vietii pe care o ducem, la plecare, eu incheiasem: tu, vara, oamenii iasa, mai merg la o mare, mai la o plaja, mai fac un topless, mai la un film, mai fac cate-o partida de sex printre boscheti, sau la malul marii, caci daca te gandesti, nu este nici o sarbatoare asa in care sa postesti, bine excluzand Sfanta Maria, care e undeva prin august. Insa in rest nimic, si atunci omul nu are prea multe de facut decat sa pacatuiasca. Dar, ehe, vine apoi frigul, vine iarna si odata cu el Craciunul. Fiind frig afara omul nu se mai destrabala atata. Si cade in rugaciuni, si post si pocainta. Si isi ia mai multe perechi de haine decat e nevoie.
La care colega tot printr-o concluzie, spune: atunci ar fi bine sa ne mutam undeva in Polul Sud, sau in cel Nord, sa fim doar noi si cainii.
Dupa o pauza, eu adaug: dar daca analizezi situatia, tot nu e bine, ca iarna se concep cei mai multi copii. Bine, treaba e ca omul nu se mai destrabala in public, isi amintesc si ei ca au un dormitor, si ca au si ei pacate.
Colega adauga si ea: tu, omul iarna se roaga pentru pacatele ce le-o facut vara , dar fereasca'se sfantul de vara viitoare cand omul o ia de la capat, poate face si mai mari pacate decat facuse pana atunci.
Am sfarsit printr-un ras. Tot intr-o plimbare ajunsesem in parcul din centru. Una dintre noi facuse poze la fantana si se plangea ca nu ii iasa pozele. Iar eu, vanasem cu privirea dupa stele. Ochii mi se oprisera asupra statuii, ce se intalta ca un impunator si autoritar conducator peste imprejurimi. Mi-a trebuit ceva timp sa ma hotarasc a cui statuie era asa impunator. Si ia ghici, observasem pe capul statuii un porumbel. De la observatia asta, am ajuns la o poveste ce se intamplase prin februarie, tot asa la o ieseala cu fetele. Ca una spusese un banc, care sunase asa: un om cu broasca pe cap merse la doctor. Iar la intrare, broasca ii spusese doctorului: uitati domnul doctor ce imi crescuse pe fund. Asa a fost si porumbelul, se poate mandrii porumbelul ca ii crescuse pe fund o statuie.
E un banc sec, deci nu ma astept sa il intelegeti, defapt sunt lipsiti de intelesuri astfel de bancuri.
Ele doua cum stau in aceasi directie, au mers impreuna in statie, iar eu am luat-o in sens opus.
Deci am vorbit vrute si nevrute, lucruri serioase si lucruri mai putin serioase, am tratat subiecte sensibile, si subiecte copilaresti. Asa cum suntem si noi, la nevoie serioase, dar cand suntem doar noi radem, spunem bancuri, ne imaginam situatii si solutii pe care poate intr-o zi le vom implini.
Pe drum m-am oprit la un non-stop. Nu mi-a fost de ajuns ca am mancat tot ce nu e ok pentru organism, si am baut alcohol, ceea ce nu imi sta in fire, mi-am mai luat si un pachet de tigari. Am venit pe jos cateva statii, asta sa nu vin cu taxi. Si in plus era o vreme superba, nu o puteam rata. Pe drum am fumat aproape 10 tigari. Asta in mai putin de 30 de minute. Sincer, va destainui, ca nu sunt priceputa la tigari, si cred ca am luat cei mai slabi tigari. Nici nu stiu daca tineam bine tigara in mana. hahaha. Era intuneric, nu ma vedeam decat eu.
Am luat tigari, dintr-un fel de rautate. Caci nu am simtit nicicand pofta sa aprind o tigara. Iar acum imi miroase gura a tigari si a putin alchool. Nu-i stres ca voi dormi. Si voi dormi destul de bine. Si imediat ma spal pe dinti, sa mai alung gustul rau din gura, lasata mai mult de tigari, decat de cockteil-ul ala. Mai citesc si ma pun la somn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu